Trăim vremuri așa cum generația noastră nu a mai prins. Acest război este aproape de noi, de granița noastră și este normal să ne fie frică atât pentru noi cât și pentru familiile noastre. De asemenea mass-media și internetul au și ele o influență asupra adulților cât și a copiilor deoarece amplifică prin anumite conținuturi gradul de anxietate al oamenilor prin expunerea repetată a acestora la zvonuri periculoase. Conținutul informațional al acestui război este extrem de violent, prin urmare oamenii sunt expuși la un grad de violență foarte mare (imagini cu cadavre și clădiri prăbușite).
Scopul psihoterapiei țintește înspre securitatea emoțională a clienților, adulți sau copii . Aceste expuneri ne pot afecta atât mintea cât și conduita zilnică deoarece la nivel inconștient nu avem mecanisme de apărare asupra acestui grad de influență. Astfel , acest tip de informații ne influențează atât la nivel conștient cât și la nivel inconștient , psihicul prelucrând aceste informații și astfel ele devin sursă de stres fără ca noi să conștientizăm. Prin urmare încep să apară manifestări somatice multiple. Trăim anxietatea în organism printr-o stare de încordare, dureri de stomac, dureri de cap, probleme digestive, palpitații, dificultăți de concentrare și mai ales tulburări ale somnului. Deoarece anxietatea e o frică intensă iar războiul întreține permanent această frică care de fapt este un răspuns cu privire la ceea ce se petrece în jurul nostru.
Un prim pas către gestionarea emoțiilor cu privire la război este conștientizarea de către client că trebuie să învețe să devină selectiv în ceea ce privește informația. Adulții trebuie să învețe către care tip de știri să se expună dar în același timp să rămână într-o stare de obiectivitate. Clientul învață care sunt efectele asupra sănătății psihice dar și fizice .
Alături de conștientizare este necesară renunțarea la a te auto-învinovăți, cum ar fi de exemplu să ne spunem: acesta e modul meu de a reacționa într-o astfel de situație sau în acest moment. O altă emoție pe care oamenii o pot simți în astfel de momente poate fi furia sau iritabilitatea.
Pasul 2 constă în a verifica dacă emoția pe care clientul o simte are legătură cu realitatea. El își pune întrebări de genul: cum aș putea să tolerez frica? Sau : ce pot face acum ca să mă simt mai bine? După aceea urmează concentrarea atenției în momentul prezent cum ar fi: ce măsuri trebuie să i-au acum ? Acest aspect mă determină să caut soluții și asta mă liniștește. Îmi abate mintea înspre alte aspecte.
Utilă este și simplicarea în acțiuni de voluntariat. Astfel, accepți frica și vezi ce poți face pentru tine dar și pentru ceilalți. Implicarea în astfel de acțiuni la unison cu ceilalți, de solidaritate , de compasiune va duce către o stare de liniște.
În concluzie, recomand reducerea consumului de știri. La fel, cei afectați să se informeze asupra credibilității surselor deoarece multe posturi Tv creează așa numitul „ senzațional ”. Prin urmare ,cititul unor cărți preferate, vizionarea filmelor relaxante de genul comediilor, mișcarea fizică, sunt activități extrem de importante în perioade când simțim anxietate. Mișcarea fizică de exemplu ne ajută să eliberăm hormonii de stres. Totodată somnul e important pentru echilibrarea psihică. Hidratarea este la fel de importantă deoarece lipsa acesteia are efecte la nivelul creierului și crește sensibilitatea asupra emoțiilor, prin urmare dacă nu ne hidratăm și simțim emoții negative acestea vor fi resimțite mult mai amplificat, ne vom simți copleșiți. Este utilă de asemenea și introducerea în rutina zilei a unor activități plăcute cum ar fi grădinăritul sau orice altceva care ne face plăcere și care ne ajută să ne simțim bine emoțional pentru a contrabalansa astfel frica.